Rugăciuni de început bun și Aghiasma mică

În prima zi a fiecărei luni, începând cu ora 11:30, călugării Schitului săvârșesc rugăciuni pentru început bun, așezând înaintea lui Dumnezeu toate zilele ce urmează și cerând mila, luminarea și binecuvântarea Sa peste cei care vin cu credință și dragoste.

În rânduiala monahală, Aghiasma mică se săvârșește, de regulă, în ziua întâi a lunii, iar în biserici ea este săvârșită adeseori după Sfânta Liturghie. Această rânduială nu este doar un obicei de început de lună, ci o chemare la a pune timpul, viața și lucrările noastre sub ocrotirea lui Dumnezeu.

Apa – semn al curățirii, al vieții și al harului

În Sfânta Scriptură, apa este unul dintre cele mai puternice simboluri ale vieții, curățirii și renașterii. Încă din Vechiul Testament, Dumnezeu spune prin profetul Iezechiel:

„Și vă voi stropi cu apă curată și vă veți curăți de toate necurățiile voastre.”

Iezechiel 36, 25

Psalmistul se roagă, la rândul său:

„Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.”

Psalmul 50, 8

În Noul Testament, apa dobândește o lumină deplină prin lucrarea lui Hristos. Evanghelia după Ioan amintește scăldătoarea Vitezda, unde un om bolnav de treizeci și opt de ani aștepta vindecarea:

„Căci îngerul Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa; și cel dintâi care intra, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era cuprins.”

Ioan 5, 4

Acolo l-a găsit Mântuitorul Hristos și l-a ridicat din neputința sa. Minunea ne amintește că apa, în sine, nu este o putere magică: Dumnezeu este Cel care vindecă, Cel care curățește și Cel care dă viață.

De aceea, adevărata împlinire a simbolismului apei se descoperă în însuși Hristos, Care spune:

„De va înseta cineva, să vină la Mine și să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui.”

Ioan 7, 37–38

Apa sfințită este astfel înțeleasă de Biserica Ortodoxă nu ca obiect al unei magii, ci ca dar al binecuvântării lui Dumnezeu, primit prin rugăciunea Bisericii, prin chemarea numelui Său și prin lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt.

Aghiasma – rugăciune pentru un început bun

Credinciosul nu vine doar să primească apă sfințită, ci vine să-și încredințeze lui Dumnezeu ceea ce urmează: casa, familia, munca, călătoriile, planurile, încercările și toate cele de folos.

Este o mărturisire simplă și profundă: înainte de a începe ceva, îl așez înaintea lui Dumnezeu.

Iar Psalmistul spune:

„Și fie peste noi lumina Domnului Dumnezeului nostru și lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.”

Psalmul 89, 17

Apa în lumina cercetării științifice

Știința contemporană cercetează intens proprietățile apei, inclusiv rețeaua foarte dinamică de legături de hidrogen dintre moleculele sale. Studiile de fizică moleculară arată că această structură este într-o continuă reorganizare, cu modificări care au loc la scări de timp extrem de mici.

Expresia „memoria apei” a fost folosită pentru ipoteza potrivit căreia apa ar putea păstra, pentru o perioadă îndelungată, urme ale unor substanțe sau stimuli cu care a intrat anterior în contact. Această idee a fost discutată în literatura științifică, dar rămâne controversată, mai ales în forma în care i se atribuie apei o memorie persistentă a intenției umane.

Credința creștină nu are nevoie să transforme un mister duhovnicesc într-o ipoteză. Taina Aghiasmei nu stă într-un presupus mecanism al apei, ci în lucrarea Duhului Sfânt.

Rugăciune către Hristos, sfinții și îngerii

În aceste slujbe vor fi înălțate rugăciuni către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, izvorul vieții și al vindecării, precum și către sfinții și îngerii pomeniți în tradiția Bisericii.

Este chemat în rugăciune și Sfântul Apostol Simon Zilotul – mirele din Cana Galileii, cinstit în evlavia creștină ca mărturisitor al lui Hristos și părtaș la răspândirea Evangheliei. În amintirea minunii săvârșite de Hristos la propria sa nuntă, Sfântul Apostol Simon Zilotul este cinstit în tradiția creștină ca unul dintre sfinții ocrotitori ai tinerilor căsătoriți și ai familiei, în general. De asemenea, însăși mucenicia sa devine o imagine a jertfei continue pe care o presupune viața de familie. Căsătoria se clădește nu doar pe iubire și bucurie, ci și pe jertfă, răbdare și dăruire reciprocă. În acest sens, „mucenicia” soților nu înseamnă suferință lipsită de sens, ci tăierea voii proprii, puterea de a ierta, răbdarea unul față de celălalt și disponibilitatea de a te dărui pentru binele celuilalt. Schitul păstrează cu evlavie o părticică din sfintele moaște ale Sfântului Apostol Simon Zilotul, spre cinstirea și binecuvântarea credincioșilor.

O cinstire aparte este adusă Sfântului Arhanghel Rafael, al cărui nume și a cărui lucrare sunt mărturisite în Cartea lui Tobit. Numele Arhanghelului Rafael înseamnă „Dumnezeu vindecă”. Arhanghelul spune:

„Eu sunt Rafael, unul din cei șapte îngeri care stau înaintea slavei Domnului.”

Tobit 12, 15

Iar despre lucrarea sa citim:

„Și Rafael a fost trimis să-i vindece pe amândoi […] și să lege pe Asmodeu, duhul cel rău.”

Tobit 3, 17

Tot el spune despre rugăciunea lui Tobie și a Sarei:

„Când tu și Sara vă rugați, eu aduceam aminte înaintea slavei Domnului rugăciunea voastră.”

Tobit 12, 12

Aceste cuvinte ne descoperă o frumusețe profundă a credinței biblice: rugăciunea omului nu este pierdută, ci este adusă înaintea Domnului Dumnezeu.

Un nou început, pus în mâna lui Dumnezeu

Prima zi a lunii poate deveni, astfel, mai mult decât o simplă schimbare de calendar. Poate fi un prag sufletesc, un moment în care omul se oprește, mulțumește pentru ceea ce a trecut și cere lumină pentru ceea ce vine.

Ne rugăm pentru pace în familie, sănătate, luminare, întărire sufletească, bună rânduială, izbăvire de foc, spor în lucrul folositor și putere de a începe din nou acolo unde este nevoie de putere.

Sfântul Apostol Pavel ne amintește:

„Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întărește.”

Filipeni 4, 13

Iar această mărturisire poate deveni și rugăciunea fiecărui început: nu că vom putea totul singuri, ci că putem înainta cu Hristos, prin puterea și harul Său.

Toți pelerinii care participă cu credință la Sfânta Liturghie și la aceste slujbe sfinte sunt primiți cu dragoste și binecuvântați prin rugăciunea Bisericii, cerând de la Dumnezeu început bun, pace, sănătate, luminare, spor în cele bune și ajutor în toate cele folositoare sufletului.

Vă dorește spor binecuvântat,
Gheronda Nicandru Frățilă

Un articol semnat de Protos. Prof. Dr. Rafael Vintilă, dimpreună cu Protos. Îndrumător Simeon.